Категории

Тут было

România, Republica Moldova și Rusia ce e diferit și comun în arhitectura bisericii

Spread the love

 În acest articol vă propunem o viziune mai desfășurată a arhitecturii bisericale, vă propunem ca obiect de studiu a temei ”România, Republica Moldova și Rusia ce e diferit și comun în arhitectura bisericii” biserica Turea, regiunea Cluj-Napoca. Această biserică are o valoare istorică semnificativă, nu doar datorită vechimii sale (a fost construită, conform inscripției de pe ușa de întrare în 1760), ci datorită particularităților arhitecturii ca atare, pe care o putem întâlni doar în acestă zonă. Reprezintă, de asemenea, al doilea monument religios, care este expus în Muzeul Satului, orașul București. Această biserică arhaică din satul Turea, aparține, cum am mai menționat mijlocului secolului XVIII. Este construită din niște plăci foarte masive de stejar, aranjate pe un fundament construit din piatră dură. Extremitățile cununei superioare (acoperișul) se prelungesc mult peste cele patru laturi ale absidei altarului, pe părțile laterale ale fațadei frontale și dea lungul pereților laterali, formând astfel o serie ordonată de console, asemănătoare cu aripile unei păsări. Aceste console susțin acoperișul, întrunind rezistența, echilibrul, și o armonie de neînchipuit a întregii arhitecturi a clădirii.
       


Lucrătorii muzeului consideră că biserica este neobișnuită din cauza aplicării unor tehnici foarte originale de construcție și reprezintă o valoare incontestabilă datorită perfecțiunii și armoniei proporțiilor sale. Dorim să atragem atenția cititorilor asupra faptului că, biserica dată, ca și unele altele în Transilvania, în deosebi în partea de nord-vest, au foarte multe tangențe cu cele din Rusia. În primul rând, se evidențiază Chiji, dar, e obligator de menționat că o copie absolută nu există, există diferență substanțială. Bisericile rusești sunt dispuse mai mult spre forme mai ortodoxe, mai fine, sau, cum se exprimă pictorii, forme mai calde. Arhitectura bisericală românească tinde mai mult spre mostrele occidentale — în stil gotic, aspirând spre înalt, folosind linii preponderent drepte șau reci. Desigur, analizând arhitectura bisericilor doar din punct de vedere a formelor artei, nu ne putem crea o viziune clară asupra ideologiei şi mentalităţii zidarilor, dar totuși ne dă posibilitatea de a sesiza spiritul arhitecturii poporului în cauză.
         

Clădirea înnegrită de vreme pare joasă în comparație cu acoperișul înalt, acoperit cu șindrilă de stejar, tăiat decorativ. Ar trebui menționate câteva idei despre decorarea bisericilor în general pe teritoriul României.  În primul rând bisericile ortodoxe române diferă de cele rusești prin faptul că în cele românești predomină tăietura în lemn. Precum știm, în Rusia, decorația e bogată în aur, și are o concentrație înaltă de icoane. În România nu există așa ceva. Încă o particularitate a bisericilor românești — cu cât ne ridicăm mai mult spre Nord cu atât mai puțin sunt înfrumusețate bicericile. La Sud, însă, situația e contrară, dar, trebuie, subliniat faptul că o mai mare diferență în decorația bisericilor României se poate observa analizând comparațiv bisericile din partea de Vest și de Est a țării. Din partea de Est evidențiem Republica Moldova. Nu trebuie uitat faptul că Moldova și-a urmat calea proprie de dezvoltare, în pofida tradiției seculare comune cu România. Moldova românească e atrasă mai mult, totuși, de Vest. Cu toate acestea, pe teritoriul României, bisericile Moldovei române diferă foarte mult de celelalte biserici printr-o decorație mai bogată și culori mai pronunțate.
           

Să continuăm cu analiza bisericii Turea. Deasupra pridvorului se înalță o  turlă grațioasă și ascuțită, construită extrem de original. Cei patru stâlpi care formează coastele unei piramide trunchiate, sunt fixați în adânciturile scobite în doi stâlpi perpendiculari care se sprijină de pereții pridvorului. Streașina susținută de bârne durabile conectate la grindă asigură rezistența și stabilitatea întregii construcții. Turnul se termină sub forma unei platforme pătrate cu coloane și arce scunde, pe care se sprijină acoperișul ascuțit formând cupola. Între arcele platformei sunt instalate doi clești pentru cele două clopote ale bisericii. Capetele de jos ale lespezilor, care formează balustrada platformei se termină cu ornamente incrustate, iar în centrul fiecărei dintre cele patru părți e tăiat o decorație în formă de cruce.
       

Pe cele patru colțuri ale cupolei sunt instalate alte patru cupole mai mici sub formă de piramide, care au pe vârf câte o cruce de aceeași formă ca și cele două cruci mari, una din care e instalată pe vârful cupolei de bază, iar a doua deasupra celuilalt acoperiș, deasupra altarului. Înăuntru biserica e împărțită în trei părți: pridvor, corabia și altarul. Podul pridvorul e drept, al corabiei — boltit, iar al altarul în forma de semisferă. Arcadele interioare de stejar sunt înfrumusețate cu incrustări și ornamente liniare.    

 

        Gemușoarele mici permit să treacă foarte puțină lumină, de aceea în biserică domină semiîntunericul. Pe arca de lemn a corabiei s-au păstrat urme de înscriere decorativă.    

 

După cum observați din fotografiile prezentate, asemănarea dintre arhitectura bisericală din lemn rusească și cea românească e sesizabilă. Dar, totuși, fiecare țară și-a urmat calea proprie, fără a asimila tradițiile vecinilor, și, chiar fără a încerca să imite arhitectura celeilalte țări. Turnurile înalt, probabil impuse de condițiile climaterice, dar de asemenea și de mentalitate. Chiar și din fotografiile prezentate putem observa că toate culturile au ceva comun, însă, s-au dezvoltat în modul lor unic. 

        În ceea ce privește Republica Moldova, exemple de sculptură bisericească în lemn practic sunt imposibil de găsit, dar așa o arhitectură a existat. Posibil, cu timpul, noi am fi putut găsi exemple și le-am fi putut demonstra. Astăzi, din păcate, trebuie să ne adresăm la izvoarele româneşti.

Related Post

Leave a Reply